Tău Mare & Tău cu Bot’ile

Tău Mare

Apa înseamnă viață. Dar. Uneori. Apa înseamnă moarte. Oamenii satului uneori se înseninează, alteori se întristează, când vorbesc despre pârâurile, fântânile și tăurile cu care era brăzdat satul în lung și-n lat.

Salba de tăuri din Sălicea era neașteptat de generoasă. Tău Măgurii. Urmat de Tău Mare. Urmat de Tău Mic. Urmat de Tău cu Bot’ile. Urmat de Tău Puturos. Tău Mare, dintre toate cele, era adââââââââââânc, nevoie mare.

Aici, la Tăul Mare, au învățat copiii să înoate.

Acolo am învățat io să-nǫt. Acolo o-nvățat și taică-mio să-nǫte. Pluteam. Craul. Câńęșt’e. Venea sara ciurda de bivolițe. Care eram mai curajoș, ńe-agățam d’e cǫda lor ș-așa ńe treceaaa tău!

Vasile Felecan / Drumici

Aici, la Tăul Mare, au învățat copiii să pescuiască.

La Tău Mare meręm la pescuit. Erau dǫuă soiuri de pești: erau caraș șî erau albiǫră, ceva pęște mai mic. Era chinu dracului să cureți solzii ăia micuți… Mai tai capu… Rămâńe jumate… Și lucrai cam o zi întreagă ca să mânŝ… ńișt’e sticks-uri… Da era fǫrt’e mișto… Le făceam în tavă și băgam la cuptor, că trăbuia să să ardă, să să maceręză ǫsele ęlea, să le poți mânca.

Cristi Marcu / a Hulpii

Aici, la Tăul Mare, se aducea cânepă la topit. Dar mai multe detalii despre laboriosul proces, puteți afla la Tău cu Bot’ile.

Dar tot aici, la Tău Mare, cunoscut și ca Tău fără Fund, s-a murit. Atât bivoli.

O umblat un d’ibol după taur ș-o zâs că s-o băgat tauru, și d’ibolu o sărit după el. O zâs că în vęŝ nu i-o mai găsât, cât îi lumea! Ńiŝ pă unu, ńiŝ pă altu!

Nastasia Felecan / Sâia U̯ănuli

Cât și oameni. Todoru Suciuli era fratele lui Iu̯ănu Suciuli, cel ce avea prăvălia din sat, la vremea cu pricina. (Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi). Un martor la prima mână zice:

Todoru Suciuli o fo la cǫsă acolo și ce-o zâs? «Hai să mă bag și io-n tău, să mă scăld!» D’ibolu, ăla plut’ęște. Esta s-o țânut d’e cǫda d’ibolului șî s-o scăpat șî s-o-ńecat.

Victor Iepure / Victoru Ciocioloșuli

Alt martor la prima mână zice:

Eram fată. Nu eram căsătorită încă. Și eram acolo pă Corăbd’uță, d’e la Fântâna Ńicoręsî, p-acolo-n sus, cătă Măgură. O cosât u̯amińi și io m-am dus la întors la fân. Ș-aud strâgând. Zd’erături d’-ęlea. On băiat s-o legat d’e cǫda d’e la d’ibol șî când s-o lăsat d’e cǫda d’e la d’ibol, s-onecat!

Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi

Și cum dincoace de tău era România și dincolo de tău era Ungaria, un sergent maghiar binevoitor, care știa să înnoate, a încercat să-l scoată.

Și șt’iu c-o dat d’e el, d-așą̨̆ s-o-nfricat, că s-o scuturat ș-o ieșit și n-o vrut să să mai baẑe.

Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi

Oamenii locului au construit paltforme din scânduri și au făcut furci cu cozi lungi și cu cârlige. Într-un final, după căutări îndelungate, l-au găsit.

Tulai, Dǫmńe! Nu uit câtu-i lumea! Ia așą̨̆ o fost d’e ńegru, ca ẑanta aia [arată înspre rucsacul de laptop].

Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi

Dar Todoru Suciuli n-a fost singurul răpus de străfunduri.

Și ăsta ni o murit, Vasâlie a li Gonău. Țâi mint’e c-atuncea eram la adunat acolo su Măgură, su Lęspez. La amńazăz, s-o scăldat și s-o-ńecat.

Ileana Popa / Ileana Tavii

Trebuie că marcau viața satului, evenimentele astea. Morți subite. Morți brutale. Bărbați tineri. Pierderi mari. Drept urmare, bătrânii nu i-au uitat pe cei ce s-au pierdut, în Tăul fără Fund…

Contribuitori

Vasile Felecan

Ciufală: Drumici
Născut: 1960, în Sălicea

Cristi Marcu

Ciufală: a Hulpii
Născut: 1980, în Sălicea

Felecan Nastasia

Ciufală: Sâia U̯ănuli
Născută: 1946, în Pâglișa
Mutată: 1964, în Sălicea

Victor Iepure

Ciufală: Victoru Ciocioloșuli
Născut: 1953, în Sălicea

Rozalia Iepure

Ciufală: Ruzalia lu’ Ghizi
Născută: 1929, în Sălicea

Ileana Popa

Ciufală: Ileana Tavii
Născută: 1933, în Sălicea

Tău cu Bot’ile

Intuitiv. Cu Bot’ile pentru că era plin de rogoz, plin de papură. Precum în cazul Tăului Mare, și povești de bine, și povești de rău.

Aici se jucau copiii.

Ńe jucam când eram copt’ii cu ą̆lea. Cu bot’ile ca și cu săbd’iile.

Victor Iepure / Victoru Ciocioloșuli

Aici se topea cânepa. Proces lung. Proces laborios. Puține erau gospodăriile care nu aveau o cânepiște, în fundul grădinii. Se semăna, primăvara. Se culegea, vara. Se lega. În mănuși. Se lăsa la zvântat. Se ducea, cu carul, la tău, la topit. Dar trebuia țintuită bine, în apă, timp de trei săptămâni. Altfel nu se macera.

Da n-o fura nime. Că nu-i trebuia de lucru la nime.

Maria Iepure / Mária Sanduli

Motiv pentru care se puneau pe cânepă grinzi, și pe grinzi pietre.

Bărbațî ńe-o tomńę acolo.

Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi

Se scotea. Se spăla. În tău.

Da’ să lega lipt’itǫrile d’e pt’iĉǫre d’e ieșą̨̆ sânẑe! Tulaaai! Dǫmńe!

Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi

Se ducea în ogradă. Se usca. Se melița. Pentru separarea fibrelor de puzderii (resturi lemnoase).

D’i cătă zuuă, numa auzą̨̆i melițâle pân sat: poc, poc, poc, poc, poc! Cum le zdrobd’ę bd’ęt’ele muieri. Greu o fost. Da’ nu șt’ięm. Nu șt’ięm. Că n-am crescut în ușor, numa-n greu. O fost fǫrt’e grę viața atunci!

Ion Salomie / Călică

Se pieptăna cu hecela (cu dinți mai mari și mai rari). Se obțineau bucii, care erau grosieri, și din care se făceau saci. Se pieptăna cu pieptenii (cu dinți mai subțiri și mai deși). Se obținea urzeala, care era ceva mai fină, și din care se făceau cearșafuri. În mână, după hecelat și periat, rămânea fuiorul, care era cel mai fin, și din care se făceau fețe de masă, prosoape de față, cămeși. Se torcea. Se depăna. Pe vârtelniță. La șezători. Toată iarna. Până la unu două noaptea. Se făceau jirębd’e (fire legate).

Am tors pântru bań. Am făcut jirębd’e la Todoru Suciuli. La ce știu io mai cińe.

Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi

Se opăreau. Cu leșie. Ca să se albească și să se înmoaie. Se urzea. Se țesea. Cu războiul. Se croia. Se împodobea. Cu motive care mai de care. Cu culori care mai de care.

Și. Sigur. După cum ne-am obișnuit deja. Aici se și murea.

D-apăi acolo s-o-ńecat om. Tânăr om. Tăț erau la cǫsă și era cald ș-o zâs «Nǫ, la tău, la tău, la tău / Să-m stâmpăr sufletu mńeu!» Zâce că s-o băgat și n-o mai putut ieși. Era ceva vârt’ej d’e apă șî l-o prins acolo. O strâgat el. I-o țâpat greble u̯amińii, d’i pă marẑină, da’ vă spun c-atâta o fo d’e mare tău ăla… O făcut și cârlige la căoaci să-l scǫtă. Da tot nu l-o putut scǫt’e. Ș-apăi o vińit din Cluj scafandrii d’e l-o scos.