Tău cu Bot’ile
Intuitiv. Cu Bot’ile pentru că era plin de rogoz, plin de papură. Precum în cazul Tăului Mare, și povești de bine, și povești de rău.
Aici se jucau copiii.
Ńe jucam când eram copt’ii cu ą̆lea. Cu bot’ile ca și cu săbd’iile.
Victor Iepure / Victoru Ciocioloșuli
Aici se topea cânepa. Proces lung. Proces laborios. Puține erau gospodăriile care nu aveau o cânepiște, în fundul grădinii. Se semăna, primăvara. Se culegea, vara. Se lega. În mănuși. Se lăsa la zvântat. Se ducea, cu carul, la tău, la topit. Dar trebuia țintuită bine, în apă, timp de trei săptămâni. Altfel nu se macera.
Da n-o fura nime. Că nu-i trebuia de lucru la nime.
Maria Iepure / Mária Sanduli
Motiv pentru care se puneau pe cânepă grinzi, și pe grinzi pietre.
Bărbațî ńe-o tomńę acolo.
Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi
Se scotea. Se spăla. În tău.
Da’ să lega lipt’itǫrile d’e pt’iĉǫre d’e ieșą̨̆ sânẑe! Tulaaai! Dǫmńe!
Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi
Se ducea în ogradă. Se usca. Se melița. Pentru separarea fibrelor de puzderii (resturi lemnoase).
D’i cătă zuuă, numa auzą̨̆i melițâle pân sat: poc, poc, poc, poc, poc! Cum le zdrobd’ę bd’ęt’ele muieri. Greu o fost. Da’ nu șt’ięm. Nu șt’ięm. Că n-am crescut în ușor, numa-n greu. O fost fǫrt’e grę viața atunci!
Ion Salomie / Călică
Se pieptăna cu hecela (cu dinți mai mari și mai rari). Se obțineau bucii, care erau grosieri, și din care se făceau saci. Se pieptăna cu pieptenii (cu dinți mai subțiri și mai deși). Se obținea urzeala, care era ceva mai fină, și din care se făceau cearșafuri. În mână, după hecelat și periat, rămânea fuiorul, care era cel mai fin, și din care se făceau fețe de masă, prosoape de față, cămeși. Se torcea. Se depăna. Pe vârtelniță. La șezători. Toată iarna. Până la unu două noaptea. Se făceau jirębd’e (fire legate).
Am tors pântru bań. Am făcut jirębd’e la Todoru Suciuli. La ce știu io mai cińe.
Rozalia Iepure / Ruzalia lu’ Ghizi
Se opăreau. Cu leșie. Ca să se albească și să se înmoaie. Se urzea. Se țesea. Cu războiul. Se croia. Se împodobea. Cu motive care mai de care. Cu culori care mai de care.
Și. Sigur. După cum ne-am obișnuit deja. Aici se și murea.
D-apăi acolo s-o-ńecat om. Tânăr om. Tăț erau la cǫsă și era cald ș-o zâs «Nǫ, la tău, la tău, la tău / Să-m stâmpăr sufletu mńeu!» Zâce că s-o băgat și n-o mai putut ieși. Era ceva vârt’ej d’e apă șî l-o prins acolo. O strâgat el. I-o țâpat greble u̯amińii, d’i pă marẑină, da’ vă spun c-atâta o fo d’e mare tău ăla… O făcut și cârlige la căoaci să-l scǫtă. Da tot nu l-o putut scǫt’e. Ș-apăi o vińit din Cluj scafandrii d’e l-o scos.
Nastasia Felecan / Sâia U̯ănuli
Contributori
Victor Iepure
Ciufală: Victoru Ciocioloșuli
Născut: 1953, în Sălicea
Maria Iepure
Ciufală: Mária Sanduli
Născută: 1937, în Filea de Jos
Mutată: 1963, în Sălicea
Rozalia Iepure
Ciufală: Ruzalia lu’ Ghizi
Născută: 1929, în Sălicea
Ion Salomie
Ciufală: Călică
Născut: 1936, în Sălicea
Nastasia Felecan
Ciufală: Sâia U̯ănuli
Născută: 1946, în Pâglișa
Mutată: 1964, în Sălicea
Finanțatori
