La Mormint’e
Unii zic șa. Unii zic șa. Unii cred că mormintele își au originea în vremuri demult apuse. Când, la Măgulice, ar fi fost îngropați… regi…
Uńe-i vârvu ăla d’e d’eal, Măgulice. Acolo s-ar ŝi presupus că ar fi îngropat ceva reẑi d’e-aeșt’ia.
Octavian Irimieș / Tăvianu lu’ Durguș
Unii cred că mormintele își au originea de pe timpul războiului, căci…
Era puhoi d’e ruș morț p-aicea!
Nicolae Irimieș / Călae a lu’ Durguș
Mărturii despre frontul mare.
Acolo o fo front mare. O murit sut’e. Nu unu. Nu doi. Aci, la răzoru lu Iu̯ănaș, o fost unu cu mitralieră. Nu șt’ię bunica să spuie că ńeamț o ce-o fost. Și s-o dus [oamenii] pă la Pădurea Imbrii, după d’al, d’e l-o prins. Da’ până-ntr-aia, o zâs că dǫuă divizii d’e soldaț o omorât.
Victor Iepure / Victoru Ciocioloșuli
Mărturii despre măcelul mare.
În Obręje o fost frontu ńęmțâlor. Aici o fo tri ńęmț. Ș-acolo o fo tri ńęmț. Cân ieșą̨̆u rușii d’in Pădurea Imbrii, aeșt’ia cu mitralierile-i flenduręu pă zona Rupturi. O fost măcel mare.
Octavian Irimieș / Tăvianu lu’ Durguș
Fotografie – @IurieCojocaru
Drept dovadă că nu-s chiar povești nemuritoare, zice-se c-ar fi plin de oase pe acolo. Dădeai de ele când arai pământul.
Atunŝ, cu Colectivu, mă, dǫr mă ducęm cu ășt’ia cu tractǫrăle. Găsai oasă. D’e om. Că la Ręcea era frontieră. Până acǫlę o fost ungurii. Ăla, bad’a Ńiculae. Grajd’u-i era la unguri. Casa-i era la româń.
Victor Iepure / Victoru Ciocioloșuli
Prin ochi de copil însă, pământul ăsta îmbibat în sânge și plin de oseminte era doar o corvoadă. Căci, Doamne, departe mai era apa bună de băut.
Cel mai nasol loc und’e să te duci la sapă era La Mormint’e. Că d’e-acolo trăbuię să vii până la Fântâna Mare…
Cristi Marcu / a Hulpii
Contributori
Octavian Irimieș
Ciufală: Tăvianu lu’ Durguș
Născut: 1954, în Sălicea
Nicolae Irimieș
Ciufală: Călae a lu’ Durguș
Născut: 1952, în Sălicea
Victor Iepure
Ciufală: Victoru Ciocioloșuli
Născut: 1953, în Sălicea
Cristi Marcu
Ciufală: a Hulpii
Născut: 1980, în Sălicea
Finanțatori
